O dietă sănătoasă ne ajută să ne menţinem silueta

Echilibrul ponderal, obezitatea, celulită şi atrofierea muşchilor sunt de cele mai multe ori readuse la normal sau ameliorate după o perioadă de minimum şase luni, cu condiţia să nu consumăm decât produse naturale. Astfel şi rezistenţa la boli şi infecţii va fi mult mai puternică decât în mod obişnuit.

Proteinele, glucidele şi lipidele

Nutrimenţii sunt indispensabili pentru sănătatea organismului. Ei sunt procuraţi prin alimentaţie, şi acţionează prin intermediul digestiei. Cei şase nutrimenţi – carbohidraţii, proteinele, grăsimile, mineralele, vitaminele şi apa – au un rol important, fiind indispensabili în funcţionarea organelor interne, în prelucrarea alimentelor, în generarea energiei vitale şi procesul de evoluţie a celulelor. Alimentaţia diversificată asigură nutrimenţii de care are nevoie organismul, acoperind nevoile lui fiziologice. Macronutrimenţii, adică proteinele, glucidele şi lipidele, nu pot furniza energie decât în prezenţa micronutrimenţilor, adică a vitaminelor şi mineralelor.

Cum se face repartiţia nutrimenţilor

Necesarul energetic este repartizat sub formă de glucide, lipide şi proteine. În ceea ce priveşte necesarul de vitamine, minerale şi oligoelemente, acesta este asigurat în general, dacă alimentaţia este suficient de variată: cereale, legume şi fructe verzi, produse lactate, peşte.

Este necesară o alimentaţie variată

Nu există un aliment ideal, care să fie sursa tuturor nutrimenţilor, şi de aceea este necesară o alimentaţie variată, care să asigure nevoile fiziologice ale organismului. Alimentele sunt clasate în 5 grupe:

1) carne, peşte, ouă

2) produse lactate

3) glucide simple şi complexe

4) grăsimi vegetale şi animale

5) legume şi fructe.

Valoarea indicelui diversităţii alimentare corespunde numărului grupei de alimente consumate într-o zi. Dacă această valoare este mai mare de 3, putem vorbi de o mare diversitate alimentară.

Aminoacizii, pietrele de temelie ale proteinelor

Proteinele, şi în special aminoacizii, sunt strict necesare în alimentaţie. Pentru ca organismul să poată sintetiza şi folosi în mod eficient proteinele, este necesară prezenţa tuturor aminoacizilor în proporţii corespunzătoare, deoarece insuficienţa unuia reduce eficacitatea celorlalţi.

Ce rol au proteinele

Proteinele au rol în formarea de noi ţesuturi şi în înlocuirea celulelor deteriorate şi ajută la sintetizarea hormonilor şi a enzimelor, la menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui şi la eliminarea toxinelor din organism. Sursele cele mai importante de proteine sunt: carnea şi derivatele din carne, laptele, brânza, ouăle, legumele uscate, pâinea, pastele făinoase, nucile.

Necesarul de proteine diferă de la un individ la altul, în funcţie de factori precum vârsta, greutatea, starea de sănătate. Pentru un adult normal, necesarul de proteine se situează în jurul valorii de 1 gram/ kilogram greutate pe zi. Aportul caloric al unui gram de proteine este de 4 calorii.

Glucidele, carburantul corpului

Glucidele furnizează energia necesară corpului, asigură energia necesară funcţionării creierului şi sistemului nervos central. Dacă cantitatea ingerată de lipide este mai mare decât cea care poate fi convertită în glucoză sau glicogen (depozitat în muşchi şi ficat), zaharurile se vor transforma în lipide.

Sursele de glucide mai importante sunt: zahărul şi produsele zaharoase, făinoasele, pâinea, legumele şi fructele.

Glucidele sunt la fel de importante pentru sănătatea organismului şi conţin acelaşi număr de calorii/ gram ca şi proteinele. Necesarul de glucide este de 5 grame/ kilogram pe zi.

Lipidele au valoare calorică foarte mare

Lipidele, prin valoarea lor calorică ridicată, au mai întâi o acţiune energetică, putând fi un carburant chiar mai bun decât glucoză. Sursele de grăsimi sunt: untul şi margarina, smântâna, untura, uleiurile vegetale, laptele, carnea grasă, brânzeturile grase, gălbenuşul de ou, nucile, alunele. Aportul caloric : 1 gram de lipide conţine 9 calorii. Necesarul de lipide este de 1 gram/ kilogram pe zi (1/3 acizi graşi saturaţi + 1/3 acizi graşi mononesaturaţi + 1/3 acizi graşi polinesaturaţi).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*